AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanţă de urgență pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.45/1997 privind înființarea Societății „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” - S.A.

 

Analizând proiectul de Ordonanţă  de urgență pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.45/1997 privind înființarea Societății „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” - S.A., transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.345 din 30.09.2021 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D882 din 30.09.2021,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

          În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi al art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr.45/1997 privind înființarea Societății „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” - S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr.136/1998, cu modificările și completările ulterioare, cu două noi articole care prevăd posibilitatea acordării ajutorului de stat individual de restructurare sub formă de finanțare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii,  garanție de stat emisă în condițiile legii și/sau împrumut cu sau fără dobândă subvenționată, ajutorul urmând a fi acordat în conformitate cu Comunicarea Comisiei (2014/C 249/01) - Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate şi în condițiile stabilite prin decizia Comisiei Europene de autorizare a ajutorului de stat.

Totodată, este creat cadrul legal general care să permită  finanțarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a pagubei sau a deficitului de lichiditate care poate rezulta în urma unor evenimente extraordinare, care intră sub incidența art.107 alin.(2) lit.b), respectiv, art.107 alin.(3) lit.b) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. 

După cum se menționează în Nota de fundamentare, un astfel de eveniment îl reprezintă în prezent pandemia COVID-19, dar în viitor vor putea să apară și alte evenimente care să intre sub incidența articolelor sus menționate, un exemplu în acest sens fiind norii de cenușă vulcanică.

Precizăm că în acord cu prevederile art.31 alin.(1) lit.a) teza a doua din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în instrumentul de prezentare și motivare este necesară evidențierea consecințelor negative care s-ar produce în cazul neadoptării măsurilor propuse în regim de urgență.

          De asemenea, în raport cu prevederile art.115 alin.(4) din Legea fundamentală și ale art.43 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, preambulul ordonanței de urgență trebuie să cuprindă prezentarea elementelor de fapt și de drept în susținerea situației extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată și care impun recurgerea la această cale de reglementare, menționarea doar a necesității emiterii unei ordonanțe de urgență fiind insuficientă.

Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr.1008/2009, „pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.”. Totodată, Curtea, în jurisprudenţa sa, de exemplu în Decizia nr.919/2011, a statuat în mod constant că „situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea sintagmei "a căror reglementare nu poate fi amânată. (…) Pentru a fi pe deplin respectate exigenţele art.115 alin.(4) din Constituţie, Guvernul trebuie să demonstreze şi faptul că măsurile în cauză nu sufereau amânare, practic, că nu exista vreun alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit în vederea evitării rapide a consecinţelor negative”. De asemenea, prin Decizia nr.214/2019, Curtea a reținut că „numai existența unor elemente cu caracter obiectiv, care nu au putut fi prevăzute, poate determina apariția unei situații a cărei reglementare se impune cu celeritate”.

          În același sens, prin Decizia nr.60/2020, Curtea a reținut că „urgența reglementării apare atunci când o situație extraordinară - care se abate semnificativ de la obișnuit, este preexistentă urgenței, este cuantificabilă și obiectivă - determină, prin aceste caracteristici, necesitatea reglementării imediate, fără întârziere, a unor măsuri prompte și adecvate, în lipsa cărora ar exista riscul iminent al producerii unor consecințe negative de natură să afecteze un anumit interes public sau chiar drept fundamental. Totodată, mecanismul comun de legiferare specific Parlamentului, chiar și în procedură de urgență, nu este în măsură să răspundă cu celeritate necesității de a se interveni de îndată, astfel că reglementarea de către Guvern, prin procedura ordonanței de urgență, este singura soluție pentru evitarea unor grave consecințe”.

În vederea evitării riscului existenței unor vicii de neconstituționalitate pentru nerespectarea  prevederilor art.115 alin.(4) din Constituţie, se impune ca, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, preambulul și instrumentul de prezentare și motivare ale ordonanței de urgență să fie completate, în sensul menționării elementelor care conturează existența situaţiei extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, prin descrierea situației cuantificabile și obiective care se abate semnificativ de la obișnuit şi care impune recurgerea la această cale de reglementare, precizându-se, totodată, efectele negative care s-ar produce prin neadoptarea soluțiilor legislative preconizate prin ordonanța de urgență.

Precizăm că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a urgenței reprezintă motive de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență.

          2. Relevăm faptul că prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

3. Din considerente de redactare, precum și sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevăzute de Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulăm următoarele observații și propuneri:

 a) ca observație generală, pe tot parcursul proiecului, expresiile de genul ,,în condițiile legii”, ,,potrivit legii”, ,,în temeiul legii” vor fi reformulate și înlocuite cu normele exprese vizate.

b) la articolul unic, în partea dispozitivă, pentru corectitudinea informației juridice, sintagma „cu modificările ulterioare” se va înlocui cu sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

Totodată, pentru respectarea rigorilor normative, termenul „articolele” trebuie redat abreviat, respectiv „art.”.

c) la art.20¹ alin.(1), inițiatorii vor reanaliza necesitatea menținerii prevederilor preconizate, în special din perspectiva sustenabilității sintagmei care preconizează ,,posibilitatea de a beneficia de ajutor de stat individual”, întrucât aceste premise sunt deja reglementate la art.3 alin.4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 potrivit cărora: ,,(4) Instituirea măsurilor de ajutor de stat sau de minimis se va face în urma unor analize de oportunitate și impune inițiatorului/furnizorului, după caz, elaborarea, în condițiile legii, a unor acte normative sau administrative, după caz, prin care se instituie scheme de ajutor de stat sau de minimis sau ajutoare de stat individuale sau de minimis, care trebuie să prevadă cel puțin următoarele elemente: obiectivul, modalitatea acordării ajutorului de stat sau de minimis, beneficiari, perioada de aplicare, cuantumul fondurilor alocate în acest scop din bugetul furnizorului, prevederea europeană aplicabilă în temeiul căreia a fost instituită măsura de ajutor de stat sau de minimis, în conformitate cu legislația în domeniu.”.

În același context, semnalăm că potrivit normelor de tehnică legislativă actul normativ trebuie să asigure, prin modul de exprimare, un caracter obligatoriu, sens în care inițiatorii, în eventualitatea deciziei de a menține sintagma ,,posibilitatea de a beneficia de ajutor de stat”, care pare să imprime normei preconizate un caracter general și declarativ, vor argumenta și preciza necesitatea menținerii acestei posibilități.

d) la art.20², alin.2), pentru evitarea unui posibil paralelism legislativ, inițiatorii vor reanaliza necesitatea menținerii prevederilor preconizate referitoare la aprobarea prin ordin a operațiunilor de monitorizare a ajutorului de stat, în contextul în care OUG nr.77/2014 conține la Capitolul V prevederi referitoare la monitorizarea ajutorului de stat.    

 

PREŞEDINTE

 

Florin IORDACHE

Bucureşti

Nr.793/01.10.2021